Noua Lege a cetățeniei, o lovitură pentru tineri și diaspora: 27.000 de persoane, în risc de a deveni apatrizi

Modificările recente la Legea cetățeniei, adoptate „pe fugă” de Parlament, generează consecințe devastatoare pentru tinerii din Republica Moldova, în special pentru cei din diasporă, aproximativ 27.000 dintre aceștia riscând să devină apatrizi. Aceasta este concluzia avocatei Veronica Pascal și a altor experți, care au denunțat prevederile noii legi ca fiind absurde și inaplicabile.

Problema principală constă în obligația impusă tinerilor care împlinesc 18 ani de a-și „reconfirma” cetățenia la obținerea buletinului de identitate. Procedura, care anterior era o formalitate, a devenit un proces birocratic complex. Tinerii, în special cei aflați peste hotare, sunt obligați să se prezinte personal la Agenția Servicii Publice (ASP) pentru a depune o cerere și a face dovada cetățeniei, un act pe care îl dețin prin naștere.

Avocata Veronica Pascal a subliniat că această cerință este deosebit de problematică pentru copiii din diasporă. Mulți dintre ei, plecați de la vârste fragede, ar trebui să revină în țară special pentru această procedură, ceea ce implică costuri și dificultăți logistice majore. Mai mult, legea creează un paradox: certificatul de naștere, care până acum era dovada supremă a cetățeniei, își pierde valabilitatea în acest context, lăsându-i pe tineri într-un vid juridic.

Situația se complică și mai mult în cazurile în care este necesar acordul ambilor părinți. Legea nu oferă soluții clare pentru copiii proveniți din mame singure, cu un părinte decedat sau decăzut din drepturi părintești. Aceștia sunt forțați să apeleze la instanța de judecată pentru a obține o hotărâre, un proces care poate dura ani de zile. În tot acest timp, tânărul rămâne fără acte de identitate valabile, fiind lipsit de drepturi fundamentale precum accesul la sănătate, educație sau dreptul la muncă.

Criticii legii susțin că, în loc să prevină apatridia, conform convențiilor internaționale, statul moldovean o generează activ prin aceste bariere birocratice. În contextul unei crize demografice acute, în care populația este îmbătrânită, legea este văzută ca un act de „auto-sabotaj”, care îndepărtează și mai mult tineretul, singura resursă viabilă pentru viitorul țării.