O nouă lege pentru străini: Moldova modernizează legislația privind migrația și atragerea forței de muncă
Ministerul Afacerilor Interne a prezentat în comisia de profil un proiect de lege complet nou privind admisia, șederea și supravegherea străinilor în Republica Moldova. Documentul, descris ca fiind unul complex și modern, urmează să abroge Legea 200, care a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, și să transpună 10 directive și două regulamente ale Uniunii Europene.
Prezentat de Diana Salcuțan, secretar de stat la MAI, proiectul urmărește stabilirea unui echilibru între securitatea națională și respectarea drepturilor fundamentale ale migranților. Printre elementele noi se numără introducerea conceptului de „admisie” ca procedură administrativă preliminară intrării în țară și crearea unui „profil de risc” al străinului, bazat pe schimbul de informații interinstituționale.
O modificare semnificativă este extinderea scopurilor pentru care se poate obține un drept de ședere, de la 13 la 23 de categorii. Acestea includ noi domenii precum munca înalt calificată, munca sezonieră, activități de cercetare, stagii de formare profesională sau transferul în cadrul aceleiași companii. O altă facilitate importantă este posibilitatea ca străinii aflați legal pe teritoriul țării să își schimbe scopul șederii (de exemplu, de la studii la muncă) fără a mai fi obligați să părăsească Republica Moldova și să reia procedura de la zero.
Proiectul pune un accent deosebit pe digitalizare, propunând ca toate seturile de documente să poată fi depuse electronic prin intermediul sistemului informațional al autorității de migrație. Această măsură este menită să eficientizeze serviciile publice și să reducă timpii de procesare.
În cadrul dezbaterilor, un subiect sensibil a fost legat de menționarea specifică a regiunii transnistrene. Un deputat și-a exprimat îngrijorarea că legea ar crea un regim special pentru regiune, ceea ce ar putea fi interpretat ca o formă de recunoaștere a separatismului. Reprezentanții MAI au contracarat, explicând că prevederile nu fac decât să clarifice modul de documentare a străinilor care au reședință în stânga Nistrului, pentru a le facilita accesul la servicii, fără a crea un statut juridic distinct.
Legea este văzută ca un instrument esențial pentru a gestiona mai eficient fluxurile migratorii și pentru a răspunde deficitului de forță de muncă din anumite sectoare economice, precum construcțiile sau industria textilă, oferind în același timp un cadru legal clar și aliniat la standardele europene.
